ce-am mai făcut

Joia trecută, pe 21 aprilie, de la 9:00 la 11:00, o clasă de a 2-a a unei școli din București s-a antrenat jucăuș în scrierea creativă. Profe curajoase au fost Larisa Băltărețu și Monica Cristina Tarța. Ele fac parte din comunitatea absolvenților atelierelor de scriere creativă pentru adulți pe care le organizăm prin Club Revdepov. Niciuna dintre ele nu mai avusese de-a face cu juniori așa de mulți și de activi, drept urmare două ore au fost suficiente să le dea peste cap!

„Oricât de mult mi-ar plăcea să lăsăm copiii să aibă un creier liber în care să facă ce vor, înțeleg de ce părinții și profesorii le pun limite de multe ori. Toți la un loc sunt obositori și adulților le este dificil să lucreze cu ei. Și copiii sunt discriminatori, sunt sinceri, mofturoși, curioși, nerăbdători – la fel ca noi, dar mai puțin cizelați. Cred că majoritatea adulților se sperie de acest lucru și nu știu cum să lucreze cu ei altfel decât punându-le limite. Cu cât îi punem mai mult în contact cu arta (de orice fel, în orice formă de exprimare), cu atât le vom da mai multă libertate în cadrul oricărui sistem.” (Monica)

I-am spus Monicăi că parcă analizează un trib îndepărtat, iar ea ne-a zis că, după cele două ore de scriere creativă, urma un curs de tobe în program. Așa că trib rămâne! Trib de pisoi, se pare.

„Concluzia mea: a fost minunat să fiu „Doamna!” pentru două ore, printre 26 de oameni în toată firea, dar încă mici de statură, curioși ca niște pisici și plini de imaginație!” (Larisa)

Buuuun. Dar ce s-a întâmplat în cele două ore? Copiii au făcut trei exerciții.

1. (individual) Inventați un supererou – care e superputerea lui, cum arată, cum îl cheamă, ce îi place să facă, ce nu, ce animal de companie are, etc.
2. (câte trei copii) Scrieți o poveste pornind de la o imagine (extrasă dintr-o pălărie).
3. (câte trei copii) Scrieți o poveste pornind de la 5 cuvinte (extrase dintr-o pălărie).

Câteva exemple de povești rezultate din aceste experimente:

• portretul unui supererou

Pisicuța „Gheruță de Foc” (Andreea – 8 ani)

Puterile ei: are gheare ascuțite, puteri de foc, lavă și tot ce conține căldură.
Culoare: neagră cu puține pete albe mari.
Îi plac: peștele, carnea, cartofii, să ajute oamenii și uneori să jefuiască oameni pentru pește și să fie drăguță și atrăgătoare…
Preferă alte pisici și puțin cățelul.
Ea este foarte drăguță și frumoasă, aduce lumina lunii pe fața ei și lumina soarelui pe corpul ei. E ca o floare de noapte și de zi. Noaptea, în cel mai frumos parc, vine cu ea și lumina lunii, pentru că nu îi place să vadă prin lumina ochilor ei de noapte. Din apă se văd cristale pentru că la frumusețea ei strălucesc toate lucrurile rele din jur.
„Pa – pa, pisi! Du-te să salvezi lumea!”

• poveste după o fotografie

„Visul” (Ioana, Maria & Adrian – 8 ani)

David și Ingrid s-au dus la culcare. Ei visează că sunt doi supereroi:
– Pe cine ajutăm azi?
– Văd o casă care a luat foc, iar înăuntru e o babă.
– Hai să mergem!
Cei doi supereroi au stins incendiul și au salvat baba. Ea le-a mulțumit, iar atunci copii s-au trezit.

„Atelierul lui Moș Crăciun” (David, Ingrid & Ana – 8 ani)

Este Crăciunul. Moș Crăciun merge în sala roboților.
– Ce faceți aici, domnule?
– Îmi trăiesc ultimele clipe înainte să mor.
– Cum merge fabricarea roboților?
– Foarte bine. Îi vor folosi după ce eu mor.
A fost un Crăciun crud. Moș Crăciun a murit și roboții și-au făcut treaba.

• poveste cu cinci cuvinte extrase din pălărie: vampir, bătălie, extraterestru, caramel, coacăze

Într-o galaxie îndepărtată, Darth Vader se uită la tv și vede un vampir și un extraterestru care se pregăteau pentru o bătălie, iar câștigătorul primea o cutie cu coacăze învelite în caramel. (Adrian, Ioana & Maria – 8 ani)

Și uite așa am obținut și o rețetă: coacăze în caramel!

Așa cum v-am prevenit, pe 25 noiembrie a avut loc la Hanul lui Manuc o dezbatere organizată de Prof21, care ne-a sunat foarte bine. Așa că am trimis-o pe Magda noastră Bunea să vadă care e treaba.

Ce știm e că i-a plăcut, că n-a putut să rămână observator și s-a implicat activ, iar mai jos sunt notițele ei.

„Fiind noi înşine educatori vii, cu atitudine, dar bine informaţi, care au curajul, ştiinţa şi responsabilitatea să poarte un dialog neutru, dar onest pe teme care preocupă societatea, deci şi pe elevi, abordarea acestor subiecte trebuie făcută din perspectiva unor adulţi cărora le sunt clare subiectele şi obiectivele dialogului pe care îl au cu elevii pe teme sociale, dascăli atenţi şi conştienţi de efectul unor astfel de discuţii asupra formării discernământului viitorului cetăţean. Conectarea şcolii la subiectele socialmente vii e necesar să fie făcută cu implicare, dar fără părtinire, cu emoţie asumată, dar totodată cu obiectivitate” – cam aşa ar putea fi formulat pe scurt răspunsul la întrebarea care a constituit subiectul dezbaterii de săptămâna trecută la care am fost invitaţi de către organizaţia Prof21.

Ne-am bucurat să cunoaştem o comunitate ea însăşi vie şi responsabilă, deloc predispusă la „politica struţului” la care se făcea referire în prezentarea evenimentului: „Dar pentru a satisface principiul neutralității trebuie să adoptăm politica struțului? Bineînțeles, nu construim o școală modernă dacă susținem luările de poziție partizane, dar nici dacă băgăm capul în nisip și așteptăm ca subiectele vii să se stingă. De aceea, Comunitatea Prof21 promovează un profesor căruia îi pasă, deopotrivă un educator implicat și un cetățean responsabil.”

De altfel, întregul demers al Prof 21 este orientat pe a familiariza actorii implicaţi în actul didactic cu metode noi, care să aplice principii de succes care pornesc de la faptul că elevul nu mai este considerat un „recipient”, ci un partener: educaţia bazată pe proiect, interdisciplinaritate, educaţie nonformală, dezvoltarea gândirii sistemice, educaţia prin prospectarea de scenarii – aşa cum a reieşit din prezentarea proiectului făcută de către Ana-Maria Paladus şi de  Bogdan Gioara.

„Zis şi făcut” – adică cele afirmate mai sus au fost puse în fapt chiar prin dezbaterea respectivă: cele trei „subiecte socialmente vii” au fost discutate nonformal, în mici „comunităţi ad-hoc” formate din membri cu pregătire şi activităţi diverse  – profesori, activişti în educaţie clasică şi nonformală, oameni de presă, oameni de comunicare, inspectori şcolari etc. – asigurându-se astfel diversitatea punctelor de vedere. În plus, cei nouă membri aflaţi la cele zece mese de discuţii s-au mutat de la o masă la alta, astfel că, practic, nicio idee nu a rămas… fixă! A rămas aceeaşi doar câte o persoană, la fiecare masă – era „gazda”, facilitatorul dialogului, şi, de asemenea, „memoria rezultatului”: nota abordările valoroase care păreau în discuţii. A fost un proces viu de căutare de soluţii pentru cum pot fi abordate cele trei teme – ele însele vii, pentru a asigura o clarificare reală pentru elevii bulversaţi de informaţii adesea contradictorii din mass media, familie şi comunităţi.

Subiectele pentru care s-au căutat modalităţi optime de abordare cu elevii au vizat: tragedia din clubul Colectiv – rock, satanism, responsabilitatea autorităţilor; criza refugiaţilor şi terorismul;  schimbările climatice şi responsabilitatea personală. Mi-a plăcut că, imediat ce au fost anunţate, participanţii au atras atenţia că tema doi e nefericit formulată: nu există o legătură între imigranţi şi terorism.

Am luat parte la trei astfel de mese de dezbatere. Ca om care se ocupă de mulţi ani de coaching, cred că am adus de fiecare dată un plus de atenţie, de conştientizare a responsabilităţii şi de explorare a creativităţii în paleta de alegeri pe care o are fiecare. De exemplu, în cazul algoritmului de urmat pentru a putea genera perspective valabile de aplicat în dialogul cu elevii – Pentru ce abordăm acest subiect? Ce rezultat dorim să avem? Sau în cazul obiecţiei că nu ai cum să motivezi material copilul: „Ce recompensă să îi dai ca să îl faci să strângă materiale reciclabile?” Păi ai posibilitatea să îi oferi rolul de erou într-o poveste: cel care salvează planeta! O contribuţie preluată şi în sumarul de bune abordări a fost cea prin care am invitat comesenii să observe poziţia pe care ne situăm noi înşine în abordarea temelor. Spunem adesea „noi ne chinuim să îi facem să conştientizeze” şi verbul în sine ne poate face să detestăm de fapt acţiunea – cui îi place să se chinuie? Or, dacă am formula „avem ocazia să îi facem să conştientizeze” motivaţia personală ar creşte – şi pe bună dreptate: ocazia să formezi un om este o onoare rară şi extraordinară!

În prezentarea programului serii de dezbateri era acest paragraf: Pentru profesorii „cu atitudine”, implicați și responsabili, tratarea în școală a subiectelor socialmente vii trebuie să devină „o artă”. Ei trebuie să arate deschidere de spirit față de complexitatea problemelor, diversitatea valorilor și pluralitatea intereselor, dar, în același timp, evitând cu finețe argumentele dogmatice și opiniile gata fabricate, care apar inevitabil când actualitatea agită spațiul public. Am avut ocazia să constatăm că majoritatea participanţilor încep să stăpânească această „artă”. Mi-a plăcut mult o doamnă profesor care a explicat cum pot fi preluate cu folos în dialogul pe astfel de teme sensibile perspective din predarea armoniei!

Organizatorii ne-au asigurat că toate cele discutate vor fi adunate şi puse la dispoziţia celor interesaţi pe site-ul Prof21.

Magda Bunea, coach

Magda are un bun dialog cu mediul educaţional – şi chiar un efect bun! Atelierul ei de coaching în comunicare, NESTworking, a fost extrem de apreciat în cadrul programelor de instruire ale Teach for Romania, iar metodele au fost aplicate cu success la clasă, cu elevii.

Revista de Povestiri, în parteneriat cu Cărturești și Street Delivery, organizează sâmbătă, pe 28 noiembrie, între 11:00 și 17:00, la Grădina Verona (pe terasa acoperită și încălzită) un târg creativ caritabil care se numește #Colectiv Delivery. Creatorii-donatori au donat produse din categoriile reviste independente/artă vizuală/haine/accesorii/home decor, iar toți banii din vânzarea lor merg la Fundația Estuar, în beneficiul celor răniți în tragedia de la Colectiv.

Ne-am gândit să facem o listă cu ce le-ar plăcea copiilor dacă ajung pe la târg.

La capitolul reviste, 15 exemplare din „Șoriceii de Bibliotecă” îi așteaptă pe „micii iubitori de povești”.

La capitolul jucării, avem pisici de la Atelier Simpluș și de la Jo’s Crafts și jucării pictate din lemn de la FabLab.

La capitolul tricouri, de pe cele de la Antante le vor face cu ochiul mutrițe prietenoase.

UPDATE: S-au alăturat și Miniaturile 🙂

Vă așteptăm sâmbătă!

Poate ați observat că academia noastră are un logo nou. Mișcarea asta face parte dintr-una mai amplă: am făcut un site pentru asociația noastră, Brain Fitness, și am mutat atelierele pentru adulți pe un alt site, sub numele Club Revdepov. Plus câteva modificări pentru Revista de Povestiri. Să le luăm pe rând:

Academia Motanov

Singura modificare evidentă a fost schimbarea de logo, în linie cu noile logo-uri ale celorlalte proiecte. În rest, am pus sub el, pe site, o propoziție simplă: „juniorii de exprimă”. Asta e ceea ce ne dorim să încurajăm la juniorii care trec prin atelierele noastre. În ateliere, ei explorează feluri în care își pot exprima creativitatea. Pentru că nouă ni se pare că vârsta mică e pentru explorat, iar vârsta mare pentru specializat. Sigur că un grad de suprapunere între una și alta e absolut binevenit. De asemenea, vom publica povestirile de la atelierul de scriere creativă pe blog (aici), prea scriu adulții peste tot, să mai scrie și copiii, că ei au puncte de vedere mai mișto!

Asociația Brain Fitness

Asociația noastră n-avea site, adică un loc în care să povestim care e profilul nostru, cine sunt fondatorii, cum am apărut, ce proiecte avem. Am răscolit printr-o grămadă de poze și am structurat informația, așa încât să se înțeleagă mai ușor. Am scris în engleză pentru că ne dorim să fim parteneri într-un proiect internațional la un moment dat.

Club Revdepov

Poate nu știați, dar înainte să organizăm ateliere pentru copii, ne-am ocupat de adulți. Și o facem în continuare. Atelierele se înmulțiseră și într-o zi ne-au cerut o casă numai pentru ele. Avem o comunitate de peste 400 de absolvenți creativi, care nu stau degeaba, așa că o să le promovăm realizările pe blogul Clubului.

Revista de Povestiri

Între momentul în care am încetat publicarea pe hârtie și octombrie 2015, n-am mai publicat povestiri nicicum. Ne-am dat seama că e păcat, mai ales că din atelierele de scriere creativă pentru adulți antrenorii aleg mereu povestiri bune. Așa că vom publica aceste povestiri care supraviețuiesc feedbackului pe site. Ca să nu limităm accesul la publicare doar la cei care participă la ateliere, am decis să facem și un concurs de povestiri trimestrial.

Ei, cam asta a fost povestea, poate nu e prea interesantă pentru voi, dar trebuia s-o spunem, că doar ne-a luat vreo 3 luni să o înfăptuim!

Simina