Articol de Andreea Mazilu
După ce am aflat câteva informaţii de bază despre universul benzilor desenate, este momentul să intrăm în detalii şi să cercetăm care sunt ingredientele cheie ale unei BD de succes. Fiecare cititor în parte îndrăgeşte un anumit personaj, este fascinat de călătoriile acestuia şi îl urmăreşte pagină după pagină, volum după volum. În mod asemănător, se întâmplă să te îndrăgostești de stilul unui artist şi să-i colecţionezi toate publicaţiile sau să ignori o BD cu poveste bună, doar pentru că nu te atrage vizual. Așa că există gusturi. Dar, dincolo de preferinţele personale, de ce unele BD sunt mai bune ca altele?
Un răspuns democratic ar fi: pentru că un număr foarte mare de oameni le consideră bune! Adică se vând. Sau s-au vândut acum mult timp și au devenit publicații de colecție, pentru că nu au mai rămas multe „nevătămate”. Cele mai rare valorează cel mai mult. Cea mai scumpă revistă BD din lume este numărul 1 din iunie 1938 al Action Comics (un exemplar s-a vândut în 2014 cu peste 2 milioane de dolari). Publicaţia conţine scurte poveşti de acţiune, printre care şi prima apariţie a lui Superman. Ceea ce face această ediţie extrem de valorosă este faptul că există mai puţin de 100 de exemplare în întreaga lume, iar un număr şi mai mic din acestea sunt într-o stare bună.
Pentru a evalua o bandă desenată, colecţionarii pot apela la site-uri specializate în notarea benzilor desenate, precum ComicConnect sau MetropolisComics. Aceste site-uri folosesc criterii precum starea în care se află coperta, cât de albe sunt paginile, numărul de zgârieturi sau alte defecte. De asemenea, valoarea unei BD creşte dacă este primul număr dintr-o serie sau conţine prima apariţie a unui personaj (sau moartea acestuia), dar variază şi în funcție de popularitatea artistului. Cele mai căutate BD sunt publicate între anii 1938 şi 1979.
Bineînţeles că nu toţi pasionaţii de benzi desenate sunt colecţionari de numere rare. Există şi cititori pentru care valoarea unei BD nu se măsoară în bani ci în artă, impact emoţional, poveste. Există concursuri care premiază cea mai bună bandă desenată, făcută de profesionişti sau amatori. În Europa, anul acesta vor avea loc aproape douăzeci de competiţii de BD, printre care International Contest of Caricature and Cartoon din Luxemburg, International Cartoon Competition Grafikatur din Germania şi International Cartoon Contest Karpik în Polonia. Toate aceste concursuri sunt deschise internaţional, cu premii în bani. În România, sunt organizate concursuri de bandă desenată în cadrul Festivalului Internaţional de Bandă Desenată de la Sibiu.
În Japonia, ţara în care benzile desenate au devenit un stil de viaţă, fiecare editură organizează concursuri pentru tinerii mangaka care doresc să debuteze. Cel mai important concurs manga din Japonia este organizat începând cu anul 2007 chiar de Ministerul Afacerilor Externe. International MANGA Award strânge în fiecare an sute de aplicaţii din întreaga lume cu scopul de a promova stilul manga şi în afara Japoniei. În 2013, premiul întâi a fost câştigat de Listening to the Bell, manga produsă de Kosin Jeenseekong, artist de origine tailandeză. În ceea ce priveşte criteriile de selecţie a câştigătorilor, sunt urmărite urmărită originalitatea, stilul personal al artistului, acurateţea (cât de bine este construită povestea, cât de clar, dacă păstrează linia narativă de la început până la sfârșit, etc) şi execuţia (desenul).
Există de asemenea şi festivaluri internaţionale care premiază benzi desenate. Un astfel de exemplu este Angoulême International Comics Festival, cel mai prestigios festival de BD din Europa. Încă de la prima sa ediţie din 1974, Angoulême premiază cele mai bune serii de benzi desenate, omagiază cei mai buni artişti şi promovează nonconformismul şi originalitatea. Printre operele premiate de-a lungul anilor amintim albumul Blacksad (al artiştilor spanioli Juan Diaz Canales şi Juanjo Guarnido), 20th Century Boys (japonezul Naoki Urasawa) şi Love and Rockets (fraţii Gilbert, Jaime şi Mario Hernandez).
Pentru cei care vor să facă benzi desenate, au talent dar nu ştiu prea multe detalii tehnice, există ateliere de creaţie, seminarii sau cursuri de BD. În ultimii ani au început să apară din ce în ce mai multe universităţi care oferă studenţilor programe de studiu al benzii desenate. La West Liberty University din Virginia, cei interesaţi pot studia pentru patru ani banda desenată ca formă de literatură. La Universitatea din Oregon este predată istoria BD-urilor, iar în Scoţia, la Universitatea din Dundee, studenţii învaţă să facă o bandă desenată de la zero, atât poveste cât şi design.
În concluzie, nu există o formulă secretă a unei BD de succes. Pentru unii contează mai mult raritatea, alţii caută doar un anumit gen, sunt fanii unui artist sau sunt impresionaţi de poveste. Poţi să fii singurul care citeşte o publicaţie şi să o consideri extraordinară sau să nu-ți placă una care a primit cele mai importante premii. La fel ca orice formă de artă, şi evaluarea BD-urilor este un proces subiectiv. Dar, indiferent de criteriile tale, este imposibil să nu găseşti o BD care să te cucerească!
Sau, dacă vrei să-i cucerești tu pe alții cu propria bandă desenată, te așteptăm să te înscrii la atelier până pe 15 aprilie.
Surse foto: emipireonline, twinkiethekid, dailymars, wikipedia
BIBLIOGRAFIE:
- http://comics.ha.com/worth/comic-value.s
- http://www.licurici.eu
- http://www.manga-award.jp
- http://en.wikipedia.org/wiki/List_of_comics_awards
- http://en.wikipedia.org/wiki/Angoulême_International_Comics_Festival
- http://en.wikipedia.org/wiki/Comiket
- http://www.bleedingcool.com/2013/03/08/yes-you-can-now-major-in-comics-literature-by-professor-jeremy-larance/