Articol de Andreea Mazilu
Benzile desenate au ajuns pe teritoriul românesc în ultimii ani ai secolului XIX, mai întâi preluate din reviste europene, şi apoi ca produs autohton. Prima revistă care a adus banda desenată în România a fost „Amicul Copiilor”, revistă publicată în 1891 şi condusă de B.P.Haşdeu. În paginile publicaţiei se găseau poveşti pentru copii scrise de Creangă, Slavici, Eminescu, precum şi „poveşti în imagini”, copiate din revistele de specialitate germane şi austrice.
În anii următori, „Amicul Copiilor” este înlocuită de o nouă publicaţie pentru copii, „Revista Copiilor”. Aceasta apare bilunar, între 1896 şi 1897, are 24 de pagini alb negru şi format de carte. În numerele 1 şi 2 ale revistei sunt publicate primele benzi desenate româneşti, Pisica Spălată şi Măseaua Babei. Acestea îi aparţin lui Constantin Jiquidi, un celebru desenator şi caricaturist român. Modelul introdus de Jiquidi, format din 4 casete pe pagină cu text în versuri, este folosit timp de 50 de ani de caricaturiştii români. Totuşi, anii următori sunt în continuare plini de reproduceri ale benzilor desenate americane, franceze, italiene.
Situaţia se schimbă după primul război mondial când apar noi desenatori români şi benzile desenate încep să se diversifice. Tot atunci se naşte şi primul erou românesc de benzi desenate, Haplea. Prima sa apriţie este în anul 1924, în revista „Dimineaţa Copiilor”, supliment al ziarului „Adevărul”. Haplea a fost imaginat de Nicolae Batzaria, prozator şi publicist de origine aromână. Ca om politic, Nicolae Batzaria a ocupat timp de opt ani un loc de senator în Parlamentul Imperiului Otoman. De asemenea, a fost directorul primului ziar aromân editat în România, „Deşteptarea” (1908). În timp ce era redactor al revistei „Lumea Copiilor”, Batzaria s-a îndreptat spre literatura pentru copii, unde a devenit cunoscut sub numele de Moş Nae. Aventurile lui Haplea pot fi urmărite şi în zilele noastre, într-un ziar din Croiova, desenat de Viorel Pîrligras.
În 1939, săptămânalul „Curentul pentru copii şi tineret” publică primul roman în imagini românesc, cu scenariul realizat de Marin Iorda şi desene de Ion Drugă. Acesta prezintă povestea fantastică a unui avion realizat la fabrica de aeronave din Braşov care descoperă o „insulă de argint” în Oceanul Indian. La sfârşitul aventurii de 30 de săptămâni, Insula de Argint devine prima colonie românească, aflată sub conducerea regelui Carol al II-lea.
În timpul celui de-al doilea război mondial, şi benzile desenate româneşti se înrolează şi apar noi personaje care luptă pe un front grafic cu propaganda bolşevică. Un astfel de erou naţional este Soldatul Neaţă, desenat de Neagu Rădulescu, grafician şi prozator. Păţaniile acestui simpatic soldat sunt atât de populare încât aventurile sale au fost adunate în două cărţi, publicate în 1942 şi 1943.
La începutul perioadei comuniste, numărul benzilor desenate româneşti scade considerabil. Odată cu naţionalizarile editurilor şi tipografiilor în 1948, producţia de romane şi albume de benzi desenate româneşti este oprită. Chiar şi în aceste condiţii, între anii 1960 şi 1970, BD-urile româneşti înfloresc şi se dezvoltă rapid. Reviste precum „Licurici” (1947-1949), redenumită mai târziu „Cravata Roşie” şi „Cutezătorii” devin suport creativ atât pentru artişti, cât şi pentru amatorii de benzi desenate. Apar personaje noi şi moderne, iar cele vechi sunt readuse la viaţă, precum Haplea şi întreg alaiul său. De asemenea, BD-urile devin din ce în ce mai apreciate şi căutate. Săptămânalul „Cutezătorii”, una dintre cele mai longevive publicații pentru copii şi tineret din România (1967-1989; relansată în 2006), oferă cititorului proză scurtă şi poezie patriotică, romane în foileton şi doar două pagini de bandă desenată pe număr. Cu toate acestea însă, în paginile Cutezătorilor au debutat şi publicat o întreagă generație de caricaturişti şi desenatori BD români.
În 1970 are loc o nouă premieră pe scena BD-ului românesc. Revista „Cutezătorii” colaborează cu celebra publicaţie franceză, „Pif Gadget”, şi organizează primul concurs de bandă desenată pentru cititori, fapt ce marchează formarea şi încurajarea unei noi generaţii de artişti desenatori. În anii următori se observă o modernizare a BD-urilor româneşti, încep să fie tratate teme neabordate până acum, dar foarte populare în benzile desenate internaţionale. Apar astfel romane grafice SF, istorice şi de aventuri.
Surse foto: Anticariat TopBooks, Revista Comics, Revista Comics.
BIBLIOGRAFIE:
- Istoria Benzii desenate româneşti 1891-2010, Alexandru Ciubotariu şi Dodo Niţă, editura Vellant, 2010
- http://adevarul.ro/cultura/arte/istoria-benzii-desenate-romanesti-1891-prezent-1_529f5628c7b855ff5672e372/index.html
- http://benzidesenateromanesti.blogspot.ro
- http://www.lambiek.net/artists/r/radulescu_neagu.htm
- http://www.revistacomics.ro
- http://ro.wikipedia.org/wiki/Nicolae_Batzaria
***
Academia Motanov vă așteaptă la superatelierul de BD!